Noua Metodă Psaltică din 1814

Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la reforma muzicală a celor trei dascăli, Hrisant de Madit, Grigorie Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax, Școala de Muzică Psaltică organizează Congresul Aniversar Internațional de Muzicologie, având ca temă: ,,1814-2014. 200 de ani de la introducerea Noii Sistime”. Congresul va avea loc la Atena pe 17 și 18 octombrie 2014.

Pemptousia a stat de vorbă cu Konstantínos Fotópoulos, director al Școlii de Muzică Psaltică și consultant științific cu privire la Noua Metodă, în cadrul congresului.

Pemptousia: Ce reprezintă Noua Metodă? Este vorba despre o reformă muzicală sau o dezvoltare a semiografiei psaltice ?

Konstantínos Fotópoulos: În 1814, la inițiativa Patriarhiei Ecumenice, a fost constituită o comisie muzicală din care făceau parte trei dascăli de seamă ai muzicii psaltice din acea vreme: Hristant de Madit (care mai târziu va fi numit episcop la Dirahium), Grigorie (devenit mai târziu Protopsalt al Bisericii celei Mari al Patriarhiei Ecumenice) și Hurmuz (devenit mai apoi Hartofilax al Patriarhiei Ecumenice). Scopul acestei comisii era, pe de-o parte, simplificarea notației psaltice existente în uz la acea vreme, iar pe de altă parte, elaborarea unui sistem nou al notației psaltice, unic și bine structurat.

Ar fi fost logic ca contribuția cea mai importantă să fie considerată dezvoltarea notației muzicale. Până la introducerea Noii Metode, notația psaltică era stenografică și, din această cauză era extrem de complicată. Pentru ca cineva să fi învățat muzică psaltică, era nevoie să studieze chiar și 25 de ani și erau foarte puțini aceia care aveau răbdare să studieze atâția ani. Noua Metodă sau Sistimă propunea un nou sistem de notare, analitic, care era foarte ușor de învățat. Odată cu implementarea acestui nou sistem muzical s-a dat un nou imbold artei psaltice. Mulți au început să învețe și să predea acest nou sistem muzical, la rândul lor, celor mai tineri, deschizându-se, în același timp noi perspective în domeniul compozițiilor psaltice.

methodos IN

Pemptousia: Este adevărat că acest nou sistem muzical a fost contestat, iar introducerea lui a provocat vii reacții de nemulțumire?

Konstantínos Fotópoulos: Așa cum se întâmplă la fiecare schimbare, în general, la fel și în acest caz au existat reacții, dar, de semnalat ar fi doar cea a lui Constantin Protopsaltul  (+1862). Spre deosebire de perioada trecută, atunci când, încercările de introducere a unui nou sistem muzical psaltic (e de semnalat inițiativa lui Gheórghis Lésvios) au fost respinse de către majoritatea psalților, de data aceasta împotrivirile au fost izolate. Propunerea celor trei dascăli a fost primită imediat de către marea majoritate a ieropsalților. La scurt timp de la instituirea ei, noua notație s-a răspândit peste tot și, mai ales, s-a impus la un asemenea nivel, încât vechea notație a fost uitată la scurt timp. Mai mult chiar, câțiva dintre adversarii de atunci ai noii notații – cum a fost de exemplu Apóstolos Kónstas – au fost nevoiți să-și transcrie propriile compoziții folosindu-se de noua notație. Acest lucru se datora faptului că noua notație muzicală nu era complet necunoscută, ci era o dezvoltare firească simiografiei psaltice vechi. Odată cu Noua Sistimă, nu s-a schimbat muzica, în esența ei. Conform mărturiilor existente, existau biserici unde, la o strană se cânta de pe cărți scrise în noua metodă, iar la cealaltă se foloseau cărți scrise în vechea sistimă. Ascultând cele două coruri nimeni nu sesiza vreo diferență de interpretare.

Pemptousia: Credeți că motivele impunerii Noii Metode au fost de ordin ideologic și că nu s-ar fi impus această schimbare?

Konstantínos Fotópoulos: De bună seamă, au existat și motive ideologice care au jucat un rol important în introducerea Noii Sistime, dar nu cred că acesta a fost motivul principal pentru care noua notație s-a impus.

La începutul secolului al XIX-lea, atunci când se constituia noul stat grec, strămoșii noștri încep să își caute rădăcinile, și își îndreaptă atenția spre civilizația greacă antică, fără, însă, să treacă cu vederea și tradiția vie a lor. În paralel, începe să se impună un nou mod european de gândire, în timp ce societatea începe și ea să se schimbe având ca model Europa.

Cele de mai sus i-au influențat și pe cei trei dascăli, iar acest lucru și-a pus amprenta și asupra celebrei lucrări a lui Hrisant de Madit, ,,Marele teoreticon de muzică”. Acolo putem să distingem terminologii, definiții, precum și elemente de istoria muzicii inspirate și împrumutate din literatura greacă veche. Pe de altă parte, însă, modul în care sunt sistematizate scările muzicale, precum și stabilirea exactă a valorilor timpilor muzicali arată un mod de gândire european. Desigur, cei trei dascăli erau devotați tradiției orale și scrise din epoca lor. Au păstrat multe semne grafice în Noua Sistimă, împrumutate din cea veche, și, până la un nivel, au evitat introducerea de noi semne. În manualele lor de teorie psaltică ei au încercat să descrie tradiția orală și nu să o redefinească. În sfârșit, o mare parte a compozițiilor vechi a fost transcrisă în noua notație muzicală pentru a nu se pierde aceste capodopere ale artei noastre psaltice, odată cu trecerea timpului.

Nevoile au fost, așadar, reale, și au provenit din marile schimbări care au survenit în modul de viață al grecilor. De altfel, arta psaltică nu a fost niciodată o artă statică. Schimbări în ceea ce privește notația, compozițiile, teoria, dar și la alte niveluri au fost observate în fiecare secol. Putem spune, totuși, că, la începutul secolului al XIX-lea, condițiile socio-culturale de la acea vreme au determinat schimbări radicale și în domeniul muzicii psaltice.

Sursa: pemptousia.ro

Pubblicato il 01/08/2014 su Noutați Ortodoxe. Aggiungi ai preferiti il collegamento . Lascia un commento.

Lascia un commento

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...

%d blogger cliccano Mi Piace per questo: