Sinaxar 7 Decembrie

În aceasta luna, in ziua a saptea, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Ambrozie, episcopul Mediolanului (Milano, Italia).

        Cuviosul Parintele nostru Ambrozie era de loc din cetatea Romei. Era senator: barbat destoinic la cuvant, cantar si cumpana a dreptatii. Nu dadea hotararile dupa fata oamenilor, ci cu nepartinire si cu dreptate. De aceea i s-a incredintat stapanirea intregii Italii, de catre binecredinciosii imparati Constantin si Constant, fiii marelui imparat Constantin. Nu era inca luminat cu dumnezeiescul Botez; era inca printre catehumeni, dar intru nimic nu era mai prejos in virtute si in viata curata decat cei ce se impartaseau cu Sfintele Taine. Prin hotararea imparatului Valentinian, Sfantul Ambrozie a fost ales episcop al Bisericii Milanului, la moartea episcopului acelei Biserici. Mai intai a fost botezat, apoi a urcat toate treptele bisericesti pana a ajuns la cea mai de sus.

        Ca episcop a invatat pe popor drept si bine dreapta credinta; a pazit neatinsa Biserica de orice erezie; a stat alaturi de cei ce duceau razboi ereziilor lui Arie, Sabelie si Eunomie; a scris multe si felurite carti pentru dreapta credinta; pe imparatul Teodosie, care venise in Milan, dupa ce savarsise acea nelegiuita varsare de sange in Tesalonic, l-a oprit sa intre in biserica; l-a facut sa-si dea seama de nelegiuirea lui, l-a aratat cat de mare deosebire este intre un preot si un mirean, chiar imparat de-ar fi el, si l-a sfatuit sa nu mai indrazneasca sa se apropie de cele dumnezeiesti cu atata sfruntare si obraznicie. Dupa ce a savarsit fapte imbunatatite si-a sfarsit viata, dupa o buna batranete.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Atinodor.

        Sfantul Mucenic Atinodor a trait pe vremea imparatului Diocletian. Era de loc din Mesopotamia si din copilarie a imbratisat viata calugareasca. A fost parat ca e crestin, si fiind dus inaintea lui Eleusie, domnitorul tarii, a marturisit pe Hristos. Pentru aceasta a fost intins intre doi stalpi si i-au fost arse cu faclii toate partile trupului lui. Si a fost supus la multe si felurite chinuri, pe care le-a rabdat cu tarie si seninatate, neputand fi biruit de chinuri. Atunci sfantul, rugandu-se, si-a dat Domnului duhul sau.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Neofit, care s-a savarsit, fiind aruncat in mare.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfantului Dometie, care de sabie s-a savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor Isidor, Achepsima si Leon, care prin foc s-au savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Amun cel din Nitria, care in pace s-a savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor mucenici Gain si Gaie, care in foc s-au savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea celor 300 de Sfinti Mucenici din Africa, care de sabie s-au savarsit.

        Acesti Sfinti Mucenici au trait pe vremea imparatului romanilor Zenon. Domnitor al Africii era Onorie, care urmase la domnie lui Ghizeric, tatal sau. Onoric era eretic arian. Episcopii eretici arieni Chiril si Vilinard l-au induplecat pe Onoric sa porneasca prigoana impotriva ortodocsilor. Si a dezlantuit Onoric prigoana asa de mare, ca a intrecut prigoanele de pe vremea imparatilor pagani Diocletian si Maximian.

        A poruncit sa fie izgoniti toti preotii din cele 15 orase cate erau in Africa, dupa ce mai intai fusesera luate toate vasele sfinte si odoarele bisericilor. Ortodocsilor le mai ramasese numai o singura biserica si acolo savarseau Sfanta Liturghie. Barbarii, afland de ea, au inconjurat-o, au adus lemne si alte lucruri uscate, le-au cladit in jurul ei, le-au aprins si au ars biserica impreuna cu toti ortodocsii care se aflau in ea si slaveau pe Dumnezeu,

        Onoric a laudat fapta aceasta si a mai poruncit sa fie ucisi indata toti cei ce nu s-au botezat din nou cu botezul eretic arian. Ortodocsii care nu puteau indura grozaviile chinurilor si-au gasit scaparea prin fuga, parasind casele si tara, iar cei care erau mai intariti in credinta ortodoxa s-au dat pe ei insisi cu draga inima mortii celei mucenicesti. Asa 300 de ortodocsi din Cartagina, care au fost parati lui Onoric ca nu voiesc sa creada, asa cum cred arienii, au fost dati mortii, taindu-li-se capetele. Pentru preoti arienii au nascocit pedepse mai cumplite. Pe doi dintre ei i-au taiat cu fierastraul; la 60 dintre cei mai invatati le-au taiat limbile chiar din radacina. Despre acesti mucenici vorbesc multi scriitori si istorici.

        Acestea au fost cele indraznite de vandali in Africa impotriva crestinilor care marturiseau deofiintimea lui Dumnezeu-Cuvantul cu Tatal. Iar in batrana Roma, in aceeasi vreme, Sunilda, sotia lui Odoacru; care stapanea Roma, ariana fiind, a silit pe femeia unuia din capeteniile Romei sa se boteze din nou cu botezul arienilor. Cum insa n-a putut-o convinge, a fost bagata in apa fara voia ei de episcopul arian al Milanului. Cand ea a iesit, din colimvitra, i-a dat episcopului doi banuti, zicandu-i: “Iata plata pentru ca m-ai imbaiat!”. Sunilda maniindu-se a ars-o de vie.

        Tot in aceasta zi, pomenirea drept-credinciosilor care laudau biserica pe Dumnezeu, si care prin foc s-au savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea celor doi sfinti preoti, care de fierastrau s-au savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor 60 de preoti, carora li s-au taiat limbile, dar continuau sa vorbeasca.

        Tot in aceasta zi, pomenirea femeii ortodoxe, care prin foc s-a savarsit la Roma.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Pavel monahul.

        Cel intre sfinti Parintele nostru Pavel, pe cand era in lume nu era nici bogat, nici sarac; era dintr-un neam de oameni care aveau cu ce trai si care putuse sa invete pe fiul lor Sfintele Scripturi.

        Cand s-a facut mai mare, Pavel a socotit ca ii este mai de folos sa paraseasca lumea si sa intre in una din sfintele manastiri ale tarii sale. A imbracat sfantul si ingerescul chip si se nevoia sa savarseasca orice virtute, asa ca ajunsese ca un vas de virtuti. Si atat de mult a intrecut pe toti fratii din manastirea aceea ca a facut un lucru plin de minune si a aratat fratilor ca are ascunse in el mari puteri.

        Fericitul Pavel a plecat din manastire si s-a dus la Ierusalim. Dupa ce s-a inchinat Sfintelor Locuri, a plecat in Cipru. Acolo a petrecut multi ani intr-un munte inalt si multi crestini se suiau la el. Dar pentru ca numele sau se raspandise pretutindeni, a plecat si de acolo si s-a dus in partile din apropierea Constantinopolului. Bineplacand si aici lui Dumnezeu, a fost invrednicit, ca si altadata dumnezeiescul Moise, sa auda o voce de sus care i-a zis: “Suie-te, Pavele, in munte si sfarseste-te!”. Si s-a suit Pavel intr-un munte inalt, numit de localnici Parigoria, adica Mangaiere, s-a inchinat lui Dumnezeu si dupa ce a mai trait catva vreme acolo, a adormit in Domnul.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Prisc, Martin si Nicolae.

        Dintre acestia, unul prin foame s-a savarsit, altul taiat cu securea, iar al treilea prin foc. Pomenirea lor se savarseste in biserica de langa zidurile Vlahernelor.

        Tot in aceasta zi, pomenirea tarnosirii bisericii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu din Curator.

        Tot in aceasta zi, pomenirea cuviosului si isihastului Grigorie, ctitorul sfintei Manastiri a Sfantului Nicolae din Muntele Athos care in pace s-a savarsit.

        Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintei Mucenite Filofteia fecioara, ale carei sfinte moaste se afla in Paraclisul Sfintei Manastiri Curtea de Arges.

        Aceasta frumoasa stalpare, aducatoare de roade vrednice de imparatia cerurilor, Sfanta Filofteia fecioara, s-a nascut in marea cetate Tarnova, din parinti crestini, bulgari cu neamul, lucratori de pamant cu mestesugul si simpli cu cunostinta. Maica-sa s-a mutat la Domnul dupa ce copila a ajuns in varsta cea primitoare de invataturile faptei bune si dupa ce a semanat in inima si in sufletul ei cel bun semintele faptelor bune ale fecioriei si ale milosteniei, ca din rod se cunoaste pomul.

        Iar copila ramanand orfana de maica ei cea fireasca si avand in inima ei intiparite invataturile ei, a inceput a lucra cu osardie faptele bune cele incepatoare, inteleptind-o Duhul Sfant, adica: a merge la biserica, a asculta dumnezeiestile Scripturi cu luare aminte, a posti, a pazi neintinata fecioria cea trupeasca si cea sufleteasca, a milui pe cei saraci, a satura pe cei flamanzi, a adapa pe cei insetati si a imbraca pe cei goi. isi impodobea cu acestea candela sufletului ei, isi agonisea untdelemn in vasele ei si se gatea catre intrarea in camara de Mire cea cereasca, ca fecioarele cele intelepte. Toate faptele bune le savarsea copila cu statornicie si cu rabdare, nebagand in seama ispitele si necazurile cele de la uratorii binelui, asa precum graieste Scriptura: “Gatitu-m-am si nu m-am tulburat a pazi poruncile Tale”. Dar, fiindca fapta buna totdeauna este pizmuita de cei rai, n-a fost cu putinta sa nu patimeasca si sfanta mii de ispite, pana si moarte muceniceasca.

        Si iata cum: dupa ce a murit mama sfintei, tatal ei si-a luat alta sotie si fiindca mai totdeauna se intampla ca mamele vitrege nu iubesc pe fiicele ce nu sunt ale lor, aceasta s-a intamplat si fericitei. Ca mama vitrega vazandu-i milostivirea si alte fapte bune ale ei, indemnata fiind de diavolul, uratorul binelui, ii facea necazuri neincetate, batand-o si parand-o tatalui ei si pornindu-l spre manie. De multe ori vazand fericita pe saraci si pe flamanzi, biruita de milostivire isi da hainele ei si le impartea din bucatele pe care mama vitrega i le da sa le duca la tarina, tatalui ei.

        Pentru fapta aceasta a ei de multe ori el o batea fara mila pana ce, in cele din urma si moarte a patimit din mainile tatalui ei.

        Mergand ea dupa obicei in toate zilele sa duca bucate tatalui, care era cu plugul la tarina, si iesindu-i inainte saracii si flamanzii, ca stiindu-i milostivirea si asezarea sufletului cea iubitoare de saraci, de-a pururea ii ieseau inainte cerandu-i milostenie, si ea neavand altceva sa le dea, le impartea din bucatele ce le ducea tatalui sau, si ii hranea. Aceasta facand-o de multe ori, si tatal ei ramanand flamand, a certat pe femeia sa, care l-a incredintat ca trimite totdeauna bucate de ajuns, inca si de prisos. Si diavolul a pus in mintea lui sa pandeasca pe fericita ca sa vada ce face cu bucatele.

        Deci mergand la vremea la care stia ca vine fericita cu bucatele, s-a asezat la loc potrivit si, pandind-o, a vazut ce facea fiica-sa cu bucatele, fiind de manie biruit si uitand dragostea parinteasca, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, sa o apuce de cosite si sa o bata pana ce isi va astampara fierberea maniei sale dobitocesti; si fiind in mare aprindere a azvarlit in ea cu barda ce o avea la brau si lovind-o a ranit-o la un picior, si indata, o, minune! si-a dat sfantul si fericitul ei suflet in mainile lui Dumnezeu.

        Iar sfantul si feciorescul ei trup ramanand pe pamant si inca sange din piciorul cel taiat curgand, cu slava cereasca a stralucit ca se lumina si locul dimprejur. Iar ticalosul tata vazand intamplarea, a fost cuprins de spaima si de cutremur, intai pentru ca a ajuns ucigasul fiicei sale, apoi din pricina stralucirii celei dumnezeiesti care se revarsase in jurul sfintelor ei moaste. Si vrand sa ridice sfantul ei trup, nu putea sa se atinga si nici sa se apropie de el.

        Deci a alergat in cetate si a spus arhiepiscopului si mai-marilor cetatii toate pe rand cum s-au intamplat si cum acum trupul fericitei zace pe pamant, si ca este cinstit de Dumnezeu cu stralucire cereasca. Aceasta auzind arhiepiscopul impreuna cu cei mai mari ai cetatii si cu popor, au alergat cu faclii si cu tamaie si cu rugaciuni, si vazand sfantul trup stralucind cu acea dumnezeiasca lumina, s-au minunat cu totii si au laudat pe Dumnezeul minunilor, Care si acum, in vremurile noastre cele mai de pe urma, preamareste pe robii Sai, care implinesc cu fapta sfintele Lui porunci.

        Apoi vrand sa ridice sfantul ei trup, dupa porunca arhiepiscopului si sa-l duca in cetate, nicidecum n-au putut, nici chiar sa-l miste din loc. Deci, mai mult s-au spaimantat. Si cu multa evlavie au inceput a se ruga lui Dumnezeu si Sfintei Filofteia, dar nici asa nu au putut s-o ridice. Ca vrand Dumnezeu sa preamareasca cu minune pe roaba Sa, a ingreuiat ca o piatra trupul ei.

        Apoi, intelegand ca aiurea voieste sa fie dusa au inceput a-i pomeni ca unei fiinte vii tarile, manastirile, bisericile de peste Dunare si cele de aceasta parte de Dunare si nicaieri n-a voit. Dar cum a pomenit de Biserica Domneasca cea din Targul Argesului, indata s-a usurat mai mult decat greutatea cea fireasca si intelegand toti ca acolo este voia lui Dumnezeu si a sfintei a merge, indata a instiintat cu scrisoare pe Radu Voda, cel poreclit Negru (de care si biserica este zidita) de toate cele despre sfanta. Acesta cum a fost instiintat, fiind binecredincios si ravnitor a-si impodobi tara si poporul sau cu odoare de mult pret ca acestea, indata cu mult alai, cu faclii si cu tamaieri, cu multa evlavie mergand la Dunare, a adus sfintele ei moaste in Tara Romaneasca si le-a asezat in Biserica Domneasca, cea zidita de el in orasul Arges. Acolo au stat sfintele ei moaste pana la zidirea Manastirii Curtea de Arges, de catre Neagoe Basarab. Aici au fost trecute sfintele moaste. Iar acum se afla asezate in Paraclisul Manastirii Curtea de Arges. Si acolo fiind, da tamaduiri de tot felul de boli celor ce alearga cu credinta la sfintele ei moaste.

        Cu ale lor sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Pubblicato il 06/12/2014 su Noutați Ortodoxe. Aggiungi ai preferiti il collegamento . Lascia un commento.

Lascia un commento

Inserisci i tuoi dati qui sotto o clicca su un'icona per effettuare l'accesso:

Logo WordPress.com

Stai commentando usando il tuo account WordPress.com. Chiudi sessione / Modifica )

Foto Twitter

Stai commentando usando il tuo account Twitter. Chiudi sessione / Modifica )

Foto di Facebook

Stai commentando usando il tuo account Facebook. Chiudi sessione / Modifica )

Google+ photo

Stai commentando usando il tuo account Google+. Chiudi sessione / Modifica )

Connessione a %s...

%d blogger cliccano Mi Piace per questo: